Rămân deseori perplex în fața mutațiilor genetice ale democrației. Procese electorale firești pot da naștere unor monstruozități maligne. După șocurile anafilactice pe care le-am suferit urmărind derularea alegerilor din alte meleaguri (cel mai recent, bineînțeles, în Statele Unite ale Americii), a venit, iată, și rândul României. Concetățenii noștri, dacă ar fi ales calea rațiunii, culturii și a informației, și nu pe cea a exercițiilor aerobice pentru degetul arătător, efectuate pe ritmul oriental dictat de social media, ar fi putut privi în oglinda fermecată a democrației pentru a vedea viitorul, într-o formă destul de clară. Din păcate, ne vedem nevoiți să scormonim, acum, printre cioburi. Ce mai putem distinge în ele?
*
Morala principală a alegerilor de ieri nu poate fi decât următoarea: democrații din România, fie că este vorba despre electorat sau partide, poartă aproape integral vina pentru contextul sinistru în care ne aflăm după prima etapă a alegerilor prezidențiale. Ei nu au fost capabili să conștientizeze adevărata miză a alegerilor din anul 2024 – confruntarea directă dintre democrația proocidentală și extremismul prorus – și s-au lăsat deturnați de Fata Morgana a unei competiții electorale normale, deși suntem într-un context evident excepțional (la marginea unui front fierbinte, la periferia unui Occident anemic, asaltați de amenințările hibride și nucleare are unui nou imperiu rus). Astfel:
- PSD și PNL puteau asigura o majoritate proocidentală solidă, stabilă și un candidat comun extrem de puternic pentru alegerile prezidențiale. Votul politic pe care l-au primit la europarlamentare (aproape 50%), unde au candidat pe liste comune, și la alegerile locale (în jur de 60%), unde au evitat un război electoral deschis, confirmă acest lucru. Din păcate, coaliția a fost distrusă deoarece au prevalat interesele mărunte, orgoliul și deciziile strategice dezastruoase (Nicolae Ciucă fiind principalul vinovat în acest sens – motiv pentru care a plătit și va plăti din plin costul politic). Ridicolul coaliției lui Schrödinger (care exista și nu exista, concomitent, până după alegeri, din perspectiva PNL) era evident… Stabilitatea politică în numele căreia PSD și PNL au coabitat la guvernare a fost ironizată de mulți, însă nu este exclus ca această formulă guvernamentală să fi fost chiar ultima redută a democrației românești.
- Nu poți acuza opoziția pentru că a încercat să identifice cele mai bune modalități de a câștiga voturi – aceasta este dinamica democratică firească. Totuși, întregul discurs al opoziției a fost acaparat de o tematică antisistem extrem de abrazivă: sistemul politic românesc a eșuat, partidele clasice au eșuat, toate instituțiile democratice sunt sub asaltul binomului corupt PSD-PNL, este nevoie de o schimbare radicală, de oameni noi în politică, de independenți (iată, am primit, până la urmă, binecuvântarea unui „om nou” și „independent”) etc. Chiar și un candidat precum Mircea Geoană, a cărui forță venea tocmai din experiența sa politică și diplomatică extrem de vastă (în interiorul „sistemului”), a ales să înoate prin aceeași mlaștină a invectivelor față de „sistem” (și, la fel ca Nicolae Ciucă, a plătit prețul politic pentru această strategie defectuoasă). Opoziția alimentând neîntrerupt „narațiunea” antisistem, nu este de mirare că un procent însemnat al electoratului a migrat, în cele din urmă, tocmai către acea zonă politică dispusă să meargă până la capăt împotriva sistemului.
- De asemenea, consider presa părtașă la cel mai negru moment al democrației românești postdecembriste, din cauza discursului antisistem pe care toate canalele mass-media respectabile l-au perpetuat constant și obsesiv de-a lungul campaniei electorale (dar și în ultimii ani, în ultimele decenii). Am auzit în continuu, și din partea lor, că România este un stat eșuat, partidele clasice sunt compromise, sistemul este corupt în mod ireversibil și irecuperabil, ne îndreptăm către dezastru, iar politicienii români sunt de cea mai joasă speță imaginabilă. Anumite „investigații jurnalistice” și „informații pe surse” au părut să fie publicate într-un mod extrem de bine țintit, în momente-cheie ale campaniei electorale. Trebuie să ne întrebăm: a ajutat această conduită a jurnaliștilor profesioniști, fie ea și onestă, democrația românească? Nu cumva dezbaterea politică a devenit un fel de buletin sângeros „de la ora cinci”, fiind sufocată exclusiv de senzaționalism și scandaluri? Cum vi se pare că arată acum, de exemplu, îndemnul acestui guru al presei, Adrian Sârbu, „să le-o dăm în vot”?[1] Le-am dat-o?
- De altfel, nu trebuie să îi trecem cu vederea nici pe pretinșii apolitici (care aderă la o falsă neutralitate, la fel de neverosimilă în viața reală ca dorința de a evita războiul permițându-i lui Vladimir Putin să obțină victoria) și pe cei care consideră că nimeni nu se ridică la nivelul standardelor de puritate necesare pentru a merita sacrul lor vot, așa că nu se prezintă la urne sau votează în alb. Preferă acești indivizi aparent normali revenirea la totalitarism și în sfera de dominație a Rusiei în locul asumării umile a unei preferințe politice, dintre cele disponibile? Nu doresc aceste ființe angelice, prea bune pentru politica lumească în care ne întinăm noi, ceilalți, să se pogoare printre pământenii de rând, măcar pentru următoarele două săptămâni, pentru a mai salvgarda împreună ce se mai poate din apartenența euroatlantică, statul de drept și suveranitatea României?
*
Nu trebuie să subestimăm incultura concetățenilor noștri (vezi, de exemplu, căutarea masivă pe dexonline.ro a unor cuvinte precum „legionar” și „antisemitism” după închiderea urnelor și apariția primelor rezultate[2] – poate ar fi fost mai util să se afle înțelesul acestor concepte înainte de a vota un candidat cu convingeri legionare și antisemite). Însă consecințele inculturii ar putea fi considerabil ameliorate pur și simplu prin eliminarea unor mituri politice persistente, care intoxică rațiunea. Sunt două astfel de ficțiuni pe care prima rundă a alegerilor ar trebui să le arunce în desuetudine. În primul rând, privind harta rezultatelor, observăm că majoritatea județelor câștigate de Călin Georgescu provin din fieful dreptei[3] – ceea ce demontează persistentul mit maniheist al dihotomiei între o dreaptă progresistă și proeuropeană și o stângă retrogradă, cu nostalgii comuniste. În al doilea rând, ar trebui să devină clar că nu poate exista o democrație funcțională fără partide politice stabile și de anvergură. Odată cu aruncarea PSD și PNL în haos, ne îndreptăm către alegeri generale extrem de confuze, în care este foarte posibil ca extrema dreaptă să capitalizeze vidul politic. În orice caz, cel mai probabil, vom avea un parlament fragmentat și o guvernare foarte fragilă – o instabilitate de lungă durată, precum cea din Bulgaria, nu poate fi exclusă. Suntem mulțumiți cu candidatul independent și antisistem care a câștigat primul tur al prezidențialelor? Este aceasta „salvarea” democrației românești pe care atât de mulți o propovăduiau? Ni se mai pare acum că un al doilea tur disputat între Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă, Mircea Geoană sau Elena Lasconi, toți candidați proeuropeni, ar fi fost atât de indezirabil? Învățăm rapid lecțiile care se impun sau mergem în continuare către est, arătând spre vest, călcând pe cioburi, în transă, precum niște fachiri deconectați de la lumea rațiunii?
[1] „Adrian Sârbu: Le-am dat-o în vot! Tu ce faci?”, Mediafax, 25.11.2024, https://www.mediafax.ro/politic/adrian-sarbu-le-am-dat-o-in-vot-tu-ce-faci-22572753, accesat în data de 25.11.2024.
[2] Ana Petrescu, „Cuvântul «legionar» a fost cel mai căutat pe dexonline, în noaptea alegerilor, la diferență notabilă față de «rusofil» și «antisemit»”, Digi24, 25.11.2024, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/alegeri-prezidentiale-2024-cuvantul-legionar-a-fost-cel-mai-cautat-pe-dexonline-dupa-primul-tur-3020459, accesat în data de 25.11.2024.
[3] Ana Petrescu, „Cum s-a votat în țară. Georgescu a câștigat 13 județe, multe fiefuri ale PNL. Ciolacu, în 16 județe, iar Lasconi în cinci”, Digi 24, 25.11.2024, https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/cum-s-a-votat-in-tara-georgescu-a-castigat-13-judete-multe-fiefuri-ale-pnl-ciolacu-in-16-judete-iar-lasconi-in-cinci-3020029, accesat în data de 25.11.2024.