Am intitulat comentariile acute despre evenimentele electorale din România anului 2024 „Cioburi”, deoarece cuvântul respectiv descria cel mai bine rămășițele periculoase și disparate prin care eram nevoiți să căutăm, disperați, fragmente de sens și de viitor, după acel incipit de cataclism politic, a cărui concluzie încă nu s-a prăbușit peste noi, atârnând instabil de un …
„Pe 28 iulie 1914, lumea a înnebunit.”[1] Aceasta este o descriere completă a perechii de conflagrații mondiale din prima jumătate a secolului trecut. Uneori, nu există nimic care să mai poată fi explorat dincolo de asemenea sentințe plate ca o monedă (este întotdeauna bine să scrii despre monedă, deoarece moneda rămâne un principiu înalt, recognoscibil …
Fericirea nu a avut niciodată rădăcini adânci în ceea ce mă privește. Nu pentru că nu i-aș fi jertfit absolut toți nutrienții pe care mi i-a cerut, nu pentru că nu aș fi reușit să configurez deseori, folosind jucăriile presărate în jur (obiecte, trupuri, cuțite), eclipse artificiale de cosmogonii escatologice – departe de mine o …
Se discută deseori în istorie, antropologie și, mai ales, în multe din întruchipările acestora din cultura populară, despre izvorul sau, mai degrabă, izvoarele civilizației. Desigur, în plan științific, preocuparea de a identifica „originile” civilizației umane rămâne cât se poate de relevantă pentru demersul nostru multimilenar de înțelegere a propriei existențe – deci, prin extensie, conștient …
Cu excepția cazului relativ improbabil al producerii unei catastrofe subite (deși America recentă este mult mai vulnerabilă în fața catastrofelor de orice fel), în scurt timp, omenirea va fi vizitat din nou, cu succes, vecinătatea Lunii. Chiar în timp ce scriu acest articol, gândit pentru a fi complementar evenimentului, cei patru astronauți ai echipajului Artemis …
Pentru că o lumină insuficient de puternică mă omoară? Tinitusul este cea mai potrivită metaforă pentru actul de „a trăi”. Fiecare zi: încercarea de a acoperi ceva țipător și asurzitor, care nu se oprește niciodată – obligația de a conviețui cu insuportabilul, de a aștepta finalul unei întinderi fără de final – fără alt final …
Mi s-a spus cândva că aș fi o persoană curajoasă, deoarece nu ezit să exprim, în majoritatea textelor mele, idei și sentimente extrem (poate chiar patologic) de personale. Deși scrierile mele sunt, bineînțeles, absolut necunoscute, curgând solitar și discret prin canalizarea culturii și a societății, simplul lor caracter public creează o potențială vulnerabilitate activă: există …
Uneori, pare că o soluție relativ comodă, poate chiar salvatoare, de a gestiona interacțiunea noastră cu mediul social ar fi să filtrăm drastic conținutul căruia îi permitem să ocupe „timp de antenă” în cadrul percepției noastre conștiente. Ce vis frumos: să te eschivezi din calea elementelor nocive, să fii liber de toate preocupările incubate de …
La trei zile de la asasinarea activistului american de extremă dreapta Charlie Kirk, toate fațetele evenimentului au fost demult aduse în discuție și epuizate în agora hiperactivă a cotidianului, deci Internetului – din păcate, finalitatea acestei hiperactivități nefiind niciodată dorința onestă a unei înțelegeri corecte. Totuși, consider că este necesar să cernem puțin cele două …
Cu o zi înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al celor mai recente alegeri prezidențiale din România, am început să scriu un articol pe care, la acel moment, l-am abandonat. Privind înapoi, realizez că, de fapt, articolul era terminat și nu mai avea nevoie decât de publicare. Iată textul: Rostirea replicii „Te agresez sexual, …